Cristi Danilet: Pe scurt, despre noutatile din noua legislatie penala

I. Noua legislatie penala  – 11 acte normative noi

 De la 1 februarie 2014 intra in vigoare urmatoarele acte normative:
– Legea 286/2009 privind Codul penal (insotit de Legea nr.187/2012 de punere a sa in aplicare);
– Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala (insotit de Legea nr.255/2013 de punere a sa in aplicare, modificata la randul ei prin OUG nr. 116/2013; si de Hot.CSM 79/2014 de modificare a Regulamentului de ordine interioara a instantelor);
– Legea nr.252/2013 privind sistemul de probatiune (insotita de Regulamentul sau de aplicare aprobat prin HG 1079/2013);
– Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;
– Legea 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal (insotit de  Regulamentul de organizare a activitaţii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate aprobat prin Hot.CSM 89/2013);
– Legea 300/2013 privind imbunatatirea Legii nr.303/2004 privind cooperarea internationala in materie penala.

II. Noua legislatie penala: Noul Codul penal, partea generala – elemente de noutate

Infractiunea are o noua definitie: fapta prevazuta de legea penala (Codul penal si legile speciale cu dispozitii penale), comisa cu vinovatie (intentie, culpa, praeterintentie), nejustificata (sunt cauze justificative: legitima aparare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii, consimtamantul persoanei vatamare) si imputabila celui care a savarsit-o (sunt cauze de neimputabilitate: constrangerea fizica, constrangerea morala, excesul neimputabil, minoritatea faptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicatia, eroarea, cazul fortuit).

Pedepsele principale pentru persoana fizica sunt detentiunea pe viata (care are o durata nedeterminata), inchisoarea (intre 15 zile – 30 ani) si amenda (se introduce sistemul zilelor-amenda: pedeapsa este intre 30-400 zile a cate 10-500 lei ziua). Daca nu se plateste amenda, se inlocuieste cu inchisoarea (pentru rea-credinta) sau cu munca in folosul comunitatii (pentru imposibilitate de plata). In cazul unor infractiuni comise pentru obtinerea unui folos material, judecatorul poate aplica pe langa pedeapsa inchisorii, si pe cea a amenzii.

Daca o persoana este gasita vinovata, judecatorul are posibilitatea sa o condamne la pedeapsa inchisorii cu executare in penitenciar, cu suspendare sub supraveghere daca pedeapsa aplicata este de cel mult 3 ani (termenul de incercare 2-4 ani; supravegherea revine serviciului de probatiune; nu mai opereaza reabilitarea de drept la sfarsitul termenului de incercare; implica si prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii), sa renunte la aplicarea pedepsei pentru infractiunile sanctionate de lege pana in 5 ani inchisoare (judecatorul aplica un avertisment) sau sa amane aplicarea pedepsei daca a stabilit o pedeapsa pana in doi ani inchisoare pentru o infractiune sanctionata de lege pana in 7 ani (judecatorul acorda un termen de doi ani in care el sa indeplineasca anumite obligatii).

Retinerea circumstantelor atenuante duce la reducerea pedepsei cu o treime, iar a celor agravante duce la aplicarea pedepsei pana la maximul special cu posibilitatea unui spor de 2 ani. Cel care repara pana la primul termen de judecata si integral prejudiciul cauzat, beneficiaza obligatoriu de reducerea pedepsei cu o treime.

Pluralitatea de infractiuni se sanctioneaza mai aspru: daca se comit mai multe infractiuni in concurs, pedeapsa rezultanta e stabilita potrivit sistemului de cumul juridic dar cu un spor obligatoriu si fix – adica pentru pedepse cu inchisoarea, judecatorul va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite, iar pentru o pedeapsa cu inchisoarea si una cu amenda, se aplica amandoua; pentru recidivisti (primul termen al recidivei urca de la 6 luni la 1 an inchisoare), daca noua infractiune este comisa postcondamnatoriu, la noua pedeapsa se aplica restul neexecutat din pedeapsa anterioara, iar daca noua infractiune este comisa postexecutoriu, limitele pedepsei pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate. Pentru infractiunile continuate si cele complexe, pedeapsa poate urca pana la maximul special la care se poate adauga un spor de 3 ani.

 Liberarea conditionata: Cel inchis in penitenciar poate fi liberat inainte de executarea in intregime a pedepsei, dar numai daca si-a indeplinit in totalitate obligatiile civile si a executat o durata minima de 20 ani pentru condamnarea la detentiune pe viata, 3/4 pentru inchisoare mai mare de 10 ani si 2/3 pentru inchisoare pana in 10 ani (pentru femeile si barbatii de 60 ani fractiile sunt 2/3 si 1/2). Daca perioada ramasa de executat este de minim 2 ani, cel liberat are de executat anumite masuri de supraveghere si obligatii

Pedepsele complementare sunt interzicerea unor drepturi pe 1-5 ani indiferent de cuantumul pedepsei inchisorii sau amenzii (dreptul de a fi ales, de a alege, de a avea drepturi parintesti, de a purta arme, de a ocupa o functie, de a conduce un vehicul, de a se afla in anumite localitati sau locuri publice, de a comunica sau de a se apropia de victima), degradarea militara si publicarea hotararii de condamnare (intr-un cotidian local sau central, pe cheltuiala condamnatului). Ele care se vor aplica in cazul pedepsei cu inchisoarea in penitenciar dupa executarea acesteia, iar in cazul amenzii sau pedepsei cu suspendarea sub supraveghere imediat dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.

Masurile de siguranta au ramas aceleasi: obligarea la tratament medical, internarea medicala, interzicerea ocuparii unei functii sau exercitarii unei profesii, confiscarea speciala, confiscarea extinsa (la care se adauga interzicerea accesului la competitiile sportive – Legea nr. 4/2008 si ordinul de protectie – Legea nr. 25/2012)

 Minorii nu mai pot fi sanctionati cu inchisoarea, ci li se pot aplica (daca au peste 16 ani, iar cei de 14-16 ani doar daca au discernamant) numai masuri educative – unele sunt neprivative de libertate (stagiu de formare civica maxim 4 luni, supraveghere 2-6 luni, consemnarea la sfarsit de saptamana 4-12 saptamani, asistarea zilnica 3-6 luni), altele privative de libertate (pentru minorii sanctionati in trecut si daca pedeapsa legala este ma mare de 7 ani: internarea intr-un centru educativ 1-3 ani, internarea intr-un centru de detentie 2-5 ani sau 5-15 ani).

Pedepse aplicate persoanei juridice: cea principala a ramas amenda, iar cele complementare sunt dizolvarea, suspendarea activitatii 3 luni-3 ani, inchiderea unor puncte de lucru 3 luni-3 ani, interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice 1-3 ani, plasarea sub supraveghere judiciara 1-3 ani, afisarea sau publicarea hotararii de condamnare.

Cauzele care inlatura raspunderea penala: Termenul de prescriptie penala pentru pedepsele cu inchisoarea 15-20 ani se reduce la 10 ani. Pentru infractiunile contra libertatii si integritatii sexuale fata de un minor, termenul curge de la data majoratului. Unele infractiuni sunt urmaribile la plangerea prealabila a victimei (aceasta isi poate retrage plangerea oricand, iar in caz de deces a victimei pana la formularea plangerii, procurorul poate declansa procedura din oficiu), alte infractiuni sunt urmaribile din oficiu dar victima si autorul se pot impaca (pana la citirea actului de sesizare a instantei).

Cauzele care inlatura sau modifica executarea pedepsei: Gratierea nu mai are efecte asupra pedepselor a caror executare este suspendata sub supraveghere. Termenele de prescriptie a executarii pedepsei au ramas aceleasi.

Reabilitarea: Pentru orice condamnare la pedeapsa amenzii ori a inchisorii pana la 2 ani  sau cu suspendare sub supraveghere opereaza reabilitarea de drept daca in curs de 3 ani condamnatul nu a mai comis o noua infractiune. Pentru celelalte condamnari, reabilitarea trebuie solicitata unui judecator; termenele de reabilitare sunt mai mici ca in Codul penal 1968.

III. Noua legislatie penala: Noul Codul penal, partea speciala – elemente de noutate

Fata de Codul penal 1969, sunt modificari in ce priveste cuantumul pedepsei, care in general scade. Apar noi infractiuni, altele sunt abrogate, iar pentru altele se modifica continutul constitutiv.  

In noul Cod penal sunt preluate si unele infractiuni din legi speciale: cele privind traficul de persoane, protectia drepturilor copilului, comertul electronic, executorii judecatoresti, protectia martorilor, circulatia pe drumurile publice (pe noul Cod va avea importanta alcoolemia la momentul recoltarii probelor biologice, nu a conducerii!), regimul armelor si munitiilor, securitatea si sanatatea in munca, camataria, combaterea criminalitatii informatice, exercitarea drepturilor electorale.

Modificare pedepse: Pentru unele infractiuni limita superioara a pedepselor sunt mai mici ca in vechiul cod: de exemplu, pentru rele tratamente aplicate minorului scade maximul de la 15 la 7 ani, furtul calificat scade de la 15 la 10 ani, marturia mincinoasa de la 5 la 3 ani, hartuirea sexuala de la 2 la un an, inselaciunea de la 15 la 3 ani. Pentru alte infractiuni scade atat minimul, cat si maximul legal: pentru vatamarea cauzatoare de moarte pedepsele erau 5-15 ani, acum vor fi 6-12 ani; pentru lipsirea de libertate in mod ilegal pedepsele erau 3-10 ani, acum vor fi 1-7 ani; pentru trafic de minori de la 5-15 ani scad la 3-10 ani inchisoare; pentru violare de domiciliu de la 6 luni-4 ani la 3 luni-2 ani; delapidarea era sanctionata cu 1-15 ani inchisoare, pe noul cod va fi 6 luni-7 ani.

Pentru un numar mai mic de infractiuni, creste minimul pedepsei: la determinarea sau inlesnirea sinuciderii creste de la 2 la 3 ani, pentru santaj de la 6 luni la un an. Pentru altele creste doar maximul legal: la divulgarea secretului profesional si la evadare creste de la 2 la 3 ani. Iar pentru altele cresc ambele limite: la incaierare pedeapsa era o luna-6 luni, de acum va fi 3 luni-1 an; cercetarea abuziva era sanctionata cu 1-5 ani inchisoare, noua pedeapsa va fi 2-7 ani.

Pentru un alt set de infractiuni creste minimul si scade maximul: infractiunea de distrugere era sanctionata cu o luna-3 ani, de acum va fi 3 luni-2 ani; nedenuntarea unor infractiuni era sanctionata cu 3 luni-3 ani, acum va fi 6 luni-2 ani; favorizarea infractorului si tainuirea erau sanctionate 3 luni-7 ani, acum vor fi 1-5 ani.

Cele mai multe infractiuni se urmaresc din oficiu. Dintre acestea, pentru un numar de 5 infractiuni din Codul penal si mai multe infractiuni din sase legi speciale, partile pot pune capat procesului prin impacare. Exista si un numar de 25 de infractiuni in Codul penal si alte infractiuni cuprinse in 9 legi speciale pentru care e necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate ca sa inceapa urmarirea penala.

Infractiuni contra persoanei: Eutanasia (ucidere la cererea victimei) este interzisa. Actele de violenta care produc suferinte fizice pana in 90 zile, intra in continutul infractiunii de „lovire sau alte violente”, iar peste 90 zile in infractiunea de „vatamare corporala”. Fatul este ocrotit in mod special, fiind interzis in continuare avortul in alte conditii decat cele medicale, dar acum este incriminata si fapta de vatamare corporala a fatului. Vatamarea corporala din culpa produsa in urma unui accident de circulatie nu mai este infractiune daca leziunile sunt pana la 90 zile ingrijiri medicale. O noua infractiune este „hartuirea”, contand in urmarirea unei persoane, ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje care ii cauzeaza o stare de temere, sanctionata cu 3-6 luni, respectiv 1-3 luni inchisoare. Prostitutia nu va mai fi infractiune, ci doar contraventie.

Minorul este ocrotit in mod special: nu poate fi folosit in scop de cersetorie, nu poate fi exploatat sexual, nu poate sa isi dea un acord valabil pentru acte sexuale daca are sub 13 ani, nici macar nu poate fi racolat pentru astfel de intalniri convocate prin internet sau telefon. Comite infractiunea de abandon de familie cel care nu plateste pensia de intretinere timp de trei luni, nu doua ca pana acum.

Continutul infractiunii de viol este mai bine definit: raportul sexual, actul sexual oral ori actul sexual anal, comise prin constrangere, iar pedeapsa este aceeasi de 3-10 ani. Restul actelor de natura sexuala comise prin constrangere constituie o noua infractiune numita „agresiune sexuala” pedepsita cu 2-7 ani. Pretinderea de favoruri sexuale nu doar de sefi, ci de acum si de catre colegi, intimidand sau umilind victima constituie infractiunea de „hartuire sexuala”.

Viata privata va fi mai bine ocrotita ca in prezent: Violarea domiciliului ramane infractiune, iar acum se incrimineaza si violarea sediului unei persoane juridice. Fotografierea sau inregistrarea convorbirilor unor persoane in domiciliul lor, respectiv difuzarea imaginilor sau convorbirilor va fi infractiunea de violarea vietii private, sanctionata cu inchisoare 3 luni-2 ani, respectiv 6 luni-3 ani.

Infractiuni contra patrimoniului: Apar noi infractiuni in acest domeniu: abuzul de incredere prin frauda creditorilor, inselaciunea privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice, exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile.

Infractiuni privind autoritatea: Autoritatile sunt ele ocrotite in mod special: orice amenintare sau violenta impotriva unei persoane care exercita o autoritate de stat, in timpul exercitarii functiei, pentru intimidare sau razbunare, duce la majorarea pedepsei cu o treime (infractiunea se numeste „ultraj”), iar daca victima este judecator sau procuror, majorarea se face cu jumatate (infractiunea este cea de „ultraj judiciar”).

Infractiuni contra infaptuirii justitiei: Aici apar noi infractiuni. Impiedicarea organului judiciar sa efectueze un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informatiile cerute la dispozitia lor, va fi infractiunea de „obstructionare a justitiei” sanctionata cu pedeapsa de la 3 luni la un an inchisoare. Intimidarea, amenintarea sau constrangerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declaratie data la organele judiciare, va fi infractiunea de „influentarea declaratiilor”, iar pedeapsa de la 1 la 5 ani; razbunarea pentru declaratiile date va fi, de asemenea, infractiune. Daca organul judiciar este acuzat in mod public si nereal ca a comis o abatere disciplinara sau o infractiune, aceasta va fi infractiunea de „presiuni asupra justitiei”, sanctionabila cu inchisoare de la 3 luni la un an.

„Nedenuntarea unor infractiuni” va fi sanctionata numai daca fapta nedenuntata este indreptata contra vietii sau a avut ca urmare moartea unei persoane. Denuntarea calomnioasa se va numi „inducerea in eroare a organelor judiciare”. Organul judiciar sau functionarul care divulga informatii confidentiale dintr-un dosar, va fi „compromiterea intereselor justitiei” sanctionata cu 3 luni-2 ani inchisoare. Din infractiunea de represiune nedreapta s-a eliminat referirea la arestarea preventiva.

Va fi sanctionat cu inchisoare 3 luni-1 an avocatul care face intelegere cu partea adversa pentru fraudarea intereselor clientului sau (infractiunea de „asistenta si reprezentarea neloiala”). Nerespectarea hotararilor judecatoresti cunoaste o paleta mai larga de fapte care intra in continutul sau constitutiv – de exemplu, intra aici orice forma de rezistenta la organul de executare, nu doar amenintarea.

Infractiuni de coruptie si de serviciu: Limita maxima a pedepsei legale pentru luare de mita este mai mica cu 2 ani, cumpararea de influenta mai mica cu 3 ani, pe cand la darea de mita si traficul de influenta creste limita maxima cu 2 ani; la infractiunea de conflict de interese minimul creste cu 6 luni. Apare o noua infractiune, „folosirea abuziva a functiei in scop sexual”, comisa de catre un functionar public care intocmeste sau nu un act solicitand favoruri de natura sexuala si sanctionata cu inchisoare 6 luni-3 ani. Vor fi prevenite scurgerile de informatii prin incriminarea a doua noi infractiuni: divulgarea informatiilor secrete de stat, respectiv divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice.

Infractiuni de fals: La unele infractiuni de fals in inscrisuri creste minimul special cu 3 luni. Apare o noua infractiune – falsificarea unei inregistrari tehnice.

Infractiunile electorale: Scade cu 2 ani maximul special pentru infractiunile de impiedicare a exercitarii drepturilor electorale, coruperea alegatorilor, frauda la vot.

Infractiuni contra securitatii nationale: Scade cu 5 ani minimul si maximul pentru infractiunile de tradare, tradare prin transmitere de informatii secrete de stat, actiuni ostile contra statului, spionaj, actele de diversiune – toate se vor sanctiona de acum cu inchisoare 10-20 ani. Este incriminata pentru prima data infractiunea de inalta tradare, la care face referire Constitutia si care pot fi comise de Presedintele tarii sau un membru al CSAT. Cresc limitele de pedeapsa pentru infractiunea de constituire de structuri informative ilegale de la  la 2-7 ani la 3-10 ani.

IV. Noua legislatie penala: Noul Codul de procedura penala  – elemente de noutate

Faze procesuale: Procesul penal va avea patru faze: urmarirea penala (care se desfasoara cu privire la fapta imediat dupa sesizare, si apoi cu privire la persoana), camera preliminara, judecata (in prima instanta si, eventual, in calea de atac a apelului) si executarea a hotararii judecatoresti definitive.

Organe judiciare:

Organele de urmarire penala sunt procurorul si organele de cercetare penala (cele ale politiei judiciare si cele speciale). In cursul urmaririi penale, drepturile omului sunt ocrotite in mod special: masurile preventive, masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter provizoriu, perchezitia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecatorul de drepturi si libertati, care apoi devine incompatibil sa solutioneze cauza pe fond. Acest judecator, la cererea procurorului, procedeaza si la audierea anticipata a martorului daca exista riscul sa nu mai poata fi audiat ulterior in faza de judecata.

Legalitatea probelor administrate si a solutiilor procurorului de (ne)trimitere in judecata sunt verificate in termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instantei de catre un judecator in cadrul activitatii de camera preliminara, eliminandu-se astfel posibilitatea ca mai tarziu dosarul sa fie returnat de instanta de judecata la procuror.

Judecata revine completului de judecata alcatuit dintr-un judecator in prima instanta (3 la ICCJ) si doi judecatori in apel (5 la ICCJ).

Competenta: S-a restrans categoria infractiunilor pentru care procurorul era obligat sa efectueze urmarire penala proprie.

Tribunalul nu va mai judeca cai de atac, ci de la Judecatorii si Tribunale, hotararile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinteaza Tribunalul Militar Teritorial si parchetul aferent. Daca urmarirea penala este efectuat de DNA, procurorul DNA trebuie sa participe la solutionarea oricarei plangeri, cereri, contestatii.

Dupa inceperea cercetarii judecatoresti nu mai este posibila declinarea de competenta decat in favoarea unei instante superioare. Daca un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instantei, daca fapta are legatura cu atributiile de serviciu sau deja s-a pronuntat prima hotarare. Justitia este lasata aproape de cetatean chiar si in caz de stramutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta invecinata, iar stramutarea de la o judecatorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanta din circumscriptia ei si numai pentru suspiciuni care vizeaza impartialitatea tuturor judecatorilor instantei. Si procurorul poate cere de acum recuzarea judecatorului si stramutarea  judecarii cauzelor, pastrand de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instante inainte de emiterea rechizitoriului.

Partile si subiectii procesuali principali: Victima infractiunii este introdusa in proces ca persoana vatamata, iar daca nu vrea sa participe, trebuie sa declare expres acest lucru, caz in care va putea fi audiata ca martor; cand pretinde repararea prejudiciului, persoana vatamata se numeste parte civila.

Persoana cercetata se va numi suspect, iar cand se pune in miscarea actiunea penala impotriva lui va fi inculpat. Asiguratorul va fi parte responsabila civilmente.

Masuri preventive: Retinerea poate fi dispusa de politist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.

Controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune nu mai sunt acum masuri subsecvente arestarii preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun in fiecare faza procesuala de cel care exercita functia respectiva; cautiunea este de minim 1.000 lei.

Apare o noua masura preventiva: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecator pe 30 zile in cursul urmaririi penale, respectiv pe durata nedeterminata in cursul judecatii.

Arestarea se poate dispune numai in patru situatii (fuga, influentare martori, presiuni victima, alta infractiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publica o persoana poate fi arestata numai in cazul suspectarii de comitere a unor infractiuni foarte grave enumerate expres de lege. Masura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi 180 zile in cursul urmaririi penale, respectiv jumatatea maximului special (dar fara a depasi 5 ani) in faza de prima instanta.

Cu exceptia retinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care sa fundamenteze o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte masuri sunt necesare neaparat probe. Impotriva Doar retinerii se poate face plangere la procuror, iar impotriva celorlalte masuri numai contestatie la judecator.

Forme restranse ale procesului: Va fi posibila desfasurarea unui proces in forma abreviata: in faza de urmarire penala, pentru infractiuni sanctionabile de lege pana in 7 ani inchisoare, intre procuror si inculpat se poate incheia un acord de recunoastere a vinovatiei daca inculpatul recunoaste fapta, accepta incadrarea juridica, si e de acord cu cuantumul pedepsei si modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior si va fi incuviintat de instanta de judecata.

E posibil ca procesul sa se desfasoare in forma simplificata: in fata instantei, pentru orice infractiune in afara de cele sanctionate cu detentiune pe viata, inculpatul poate recunoaste invinuirea si judecata sa se faca pe baza probelor administrate in faza de urmarire penala, caz in care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsa legale.

Nesanctionarea inculpatului: Pentru infractiuni sanctionabile de lege pana in 7 ani, procurorul poate decide in anumite conditii sa renunte la urmarirea penala daca nu exista interes public (principiul oportunitatii urmaririi penale), dispunand ca inculpatul sa indeplineasca anumite obligatii.

Daca dosarul ajunge totusi in fata instantei, aceasta poate decide renuntarea la aplicarea pedepsei aplicand un avertisment daca pedeapsa legala este pana in 5 ani. Pentru infractiuni sanctionabile de lege pana in 7 ani si daca pedeapsa stabilita este amenda sau inchisoare de cel mult 2 ani, judecatorul poate constata vinovatia inculpatului si acorda un termen de doi ani in care el sa indeplineasca anumite obligatii, iar la finalul perioadei va decide daca va mai aplica pedeapsa – amanarea aplicarii pedepsei.

Apararea are noi drepturi si obligatii fata de acum: avocatul are dreptul sa participe la audierea oricarei persoane in cursul procesului si are acces la dosar oricand, limitarea acestui drept fiind foarte stricta; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmarire penala.

Cand avocatul ales nu se prezinta si este inlocuit de unul din oficiu, acestuia i se da un termen pentru a pregati apararea, care in faza de judecata este de minim 3 zile. Daca persoana ascultata de organul judiciar este obosita sau bolnava si ii este afectata astfel capacitatea fizica sau psihica, se intrerupe audierea. Atunci cand inculpatul este trimis in judecata, lui i se va comunica rechizitoriul. Partilor li se comunica sub semnatura drepturile si obligatiile procesuale. Orice audiere in aceasta faza procesuala este, de regula, inregistrata audio sau chiar audiovideo, in declaratia luata se consemneaza cine a pus intrebarea si se semneaza declaratia de avocatii tuturor partilor, prezenti.

Medierea: Dreptul la un mediator se comunica partilor si subiectilor procesuali principali inainte de audiere. Exista in continuare posibilitatea ca victima si infractorul sa incheie intelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct intre ele (tranzactie), fie prin intermediul unui tert (mediere civila in procesul penala) – in latura civila a procesului aceasta va duce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar in latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstante atenuante avand ca efect reducerea pedepsei cu o treime si chiar sa dispuna liberarea conditionata a celui inchis in penitenciar inainte de executarea in intregime a pedepsei.

Noul cod permite si medierea penala, iar din acest punct de vedere vor exista doua categorii de infractiuni. O prima categorie este cea pentru care incheierea unui acord de mediere intre infractor si victima va impiedica inceperea sau desfasurarea procesului penal (infractiunile urmaribile la plangerea prealabila si cele urmaribile din oficiu dar pentru care este posibila impacarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul sa renunte la urmarirea penala si sa acorde infractorului un termen de 9 luni in care sa indeplineasca obligatiile asumate prin acord.

Sesizarea organului judiciar: Apar modificari la plangerea prealabila: de la termenul de 2 luni de la data cunoasterii faptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoasterii comiterii faptei.

Celeritate: Sunt prevederi care va duce la urgentarea solutionarii unui dosar: Cand dosarul ajunge in fata completului de judecata dupa ce a trecut de camera preliminara, cauza nu mai poate fi restituita la procuror. Orice schimbare de domiciliu a partii se comunica in 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul initial ramane valabila. Daca inculpatul este arestat, termenele de judecata se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita sa fie judecat in lipsa. Persoana aflata in detentie poate fi audia si prin videoconferinta, in mod exceptional. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea aparatorului. In faza de judecata se vor readministra probele din faza de urmarire penala numai daca acestea sunt contestate. Daca urmarirea penala sau judecata in prima instanta dureaza mai mult de un an, respectiv in apel dureaza mai mult de 6 luni, se poate face contestatie cu privire la durata la judecatorul de drepturi si libertati, respectiv la instanta ierarhic superioara.

Minorii: Daca victima este o persoana fara capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, acordarea asistentei juridice este obligatorie. Pentru minorul pagubit, procurorul este cel care poate exercita actiunea civila daca nu o face reprezentantul legal.

Daca suspectul/inculpatul este minor, in proces se citeaza Directia generala de asistenta sociala si protectie a minorului (in faza de urmarire penala), respectiv Serviciul de probatiune (in faza de judecata) si e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de catre acest serviciu. Retinerea si arestarea pot fi dispune numai exceptional. Minorii pot fi condamnati doar la masuri educative neprivative sau privative de libertate.

Solutionare: Procurorul poate dispune netrimiterea in judecata prin clasare (cand sunt impedimente legale la declansarea sau desfasurarea urmaririi penale) sau renuntare la urmarirea penala (cand nu exista interes public) – aceste solutii pot fi atacate cu plangere la judecatorul de camera preliminara. Trimiterea in judecata se dispune prin rechizitoriu, si numai ulterior punerii in miscare a actiunii penale prin ordonanta care se emite obligatoriu cand exista probe de vinovatie a inculpatului.

In fata instantei de judecata sarcina probei revine in principal acuzarii, iar inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Probele nelegal obtinute sunt excluse din proces. Instanta poate dispune achitarea sau incetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai cand isi formeaza convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila), amanarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei.

Atunci cand stabileste anumite obligatii in sarcina sa, procurorul, respectiv instanta de judecata pot stabili prestarea unei munci in folosul comunitatii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligatie in caz de renuntare la urmarire penala, de amanare a executarii pedepsei sau de renuntare la aplicarea pedepsei, respectiv in caz de inlocuire a amenzii penale neplatite din motive neimputabile). Atunci cand amenda penala nu se plateste cu rea-credinta, sanctiunea este inlocuirea ei in inchisoarea.

Cai de atac: Dispare calea de atac a recursului, astfel ca sentintele pronuntate in prima instanta vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv in intregime. Hotararea astfel pronuntata este definitiva si se pune in executare. Numai pentru 5 motive care vizeaza doar legalitatea poate fi exercitata calea extraordinara de atac numita recurs in casatie, care se solutioneaza de ICCJ. Mai sunt cai extraordinare contestatia in anulare (pentru vicii de procedura, nelegala constituire sau compunere a completului, lipsa asistentei juridice) si revizuirea  (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronuntarii hotararii definitive, inclusiv declararea ca neconstitutionala a textului de lege pe care s-a intemeiat hotararea definitiva sau statul roman a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanta. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare in lipsa, daca nu a stiut de proces.

Practica unitara: Ca si pana acum, pentru solutii definitive diferite in ce priveste dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizata sa pronunte o decizie in interesul legii. Noul cod prevede ca pentru procesele pe rol, instantei de control judiciar unde se afla cauza poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunta o hotarare prealabila cu privire la chestiunea in drept ce comporta discutii.

Executarea Executarea pedepsei inchisorii poate fi amanata sau intrerupta numai pentru doua motive: boala grava care nu poate fi tratata nici in sistemul penitenciar, nici sub paza permanenta in sistemul civil si daca lasarea in libertate a condamnatului nu prezinta pericol pentru ordinea publica; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de munca.

V. Noua legislatie penala  – noutati privind medierea

Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod penal si Noului Cod de procedura penala, vor intra in vigoare dispozitii din Legea nr. 255/2013 care modifica Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator dezvoltand in mod substantial institutia medierii penale. Inteleg sa fac cateva observatii:

1. Potrivit legii noi, medierea in timpul unui proces penal ar fi posibila in latura penala pentru un numar restrans de infractiuni (anume cele cu privire la care este necesara plangerea prealabila sau este posibila impacarea) – art. 67 alin.1 Lege 192/2006, iar in latura civila este posibila pentru orice infractiune dar numai cu privire la pretentiile civile – art. 23 alin.1 NCpp. In realitate, medierea in latura penala nu este posibila (caci intre victima si faptuitor nu poate avea loc vreo negociere si nu se poate incheia vreo intelegere cu privire la incadrarea juridica a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia), iar medierea in latura civila nu poate fi limitata doar la pretentiile civile.

2. Acordul de mediere este un impediment la declansarea/continuarea procesului penal alternativ la retragerea plangerii prealabile sau impacarea inca din 2010. Prin urmare, el nu este un mijloc de realizare a vreuneia din celelalte impedimente.

3. In procesele penale, mediere este de doua feluri: civila si penala.

a. Medierea civila in procesul penal vizeaza doar actiunea civila si reprezinta in fapt o tranzactie intermediata de mediator care priveste doar despagubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii penale, ci eventual va influenta solutia pe fondul actiunii penale. Se poate incheia un astfel de acord pentru orice fel de infractiune.

b. Medierea penala este o practica restaurativa care presupune dialogul victima-infractor. Niciuna dintre ele nu poate fi constransa sa apeleze la mediere. Partile nu sunt obligate sa se informeze anterior cu privire la mediere si nu exista nicio sanctiune pentru neparcurgerea acestei proceduri.. Aparent, medierea penala ar fi posibila doar pentru infractiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala (art. 67 alin.2). In realitate, atata timp cat, urmare a comiterii infractiunii, exista si victima, persoanele/partile pot incheia un acord de mediere prin care sa ajunga la intelegere asupra unor multiple aspecte.

4. Sub aspectul efectelor produse de acordul de mediere incheiat, deosebim:

4.1 infractiuni urmaribile la plangerea prealabila sau pentru care e posibila impacarea: acordul de mediere impiedica inceperea sau continuarea procesului penal, producand astfel efecte in ambele laturi ale procesului penal – sunt 30 de infractiuni in Codul penal si alte infractiuni din 9 legi speciale. Asadar:
– daca acordul intervine in faza de urmarire penala, procurorul opreste procedurile; ca urmare, acordul poate fi supus validarii prin autentificare la notar sau consfintire la instanta (caci procurorul nu are atributii decat cu privire la actiunea penala);
– daca intervine in faza de judecata, inculpatul va fi achitat si se va lua act de acordul de mediere care poate fi pus astfel in executare.

4.2 alte infractiuni: procesul penal se deruleaza sub aspectul laturii penale dupa regulile obisnuite, iar sub toate celelalte aspecte se va da efect acordului de mediere penala.  Mai mult:
– daca cauza se termina in faza de urmarire penala ca urmare a acordului partilor, acordul de mediere va putea sta la baza unei solutii de renuntare la urmarire penala (art. 318 alin. 1 si alin.2 NCPP). Anumite obligatii asumate de parti in cadrul acordului de mediere vor putea fi impuse de procuror suspectului/inculpatului pentru a fi realizate in maxim 9 luni, sub sanctiunea revocarii masurii dispuse, aceea de renuntare la urmarire (art. 318 alin. 3 si alin.4);
– daca cauza este trimisa in judecata, instanta va putea pronunta, dupa caz, condamnarea cu executare in penitenciar, retinand ca circumstanta atenuanta cu efect obligatoriu de reducere a pedepselor legale cu o treime „eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii” (art.75 alin.2 C.pen). Tot astfel, in anumite conditii se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei (art. 91 C.pen), renunţarea la aplicarea pedepsei (in conditiile art. 80-82 C.pen), amanarea aplicarii pedepsei (in conditiile art. 83-90 C.pen) – prevederile cuprinse in acordul de mediere se vor examina de catre instanta in cadrul procedurii de verificare a conditiilor pentru a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, renunţarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, care printre criteriile referitoare la infractor prevad si „eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum si de posibilitaţile sale de indreptare [art. 91 alin.1 lit d), art. 80 alin. 1 lit. b), respectiv art. 83 alin. 1 lit. d) noul Cod penal].

5. Pe durata medierii, suspendarea procesului penal este facultativa, iar durata este de maxim 3 luni.

6. In cazul in care medierea are succes, acordul de mediere trebuie sa consacre intelegerea partilor. Clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate si nu se limiteaza la repararea prejudiciului, obligatoriu fiind doar sa priveasca drepturi asupra carora parţile pot dispune (e gresit sa se mentioneze „persoana vatamata isi retrage plangerea prealabila” sau „partile se impaca” – caci atunci se face trimitere la alte institutii, care au regim diferit).

7. Pe mediator nu trebuie sa il intereseze incadrarea juridica. El poate sa accepte sa faca o mediere indiferent de infractiunea pentru care se poate face plangere sau s-ar fi demarat procedurile penale, mai ales ca incadrarea juridica definitiva o va face numai instanta la finalul procesului. El trebuie sa se ocupe de medierea conflictului dintre parti, nu de aspectele juridice ale acestuia, informandu-le doar intr-un mod general asupra posibilelor efecte ale acordului, unele obligatorii (stoparea procedurilor in cazul unor infractiuni „simple”) altele la optiunea magistratului (reducerea pedepsei, renuntarea la proceduri etc).

8. Acordul de mediere se trimite organului judiciar in original si in format electronic. Partile trebuie sa se prezinte in fata organului judiciar pentru a confirma intelegerea (exceptie: daca acordul este autentificat la notar).

VI Noua legislatie penala – aplicarea legii penale in timp

Fac o comparatie intre Codul penal 1968 si Codul penal 2014:

 Orice lege se aplica numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile (mitior lex).

1. Situatii cu privire la pedepse:
– pentru procese in curs: daca se comite fapta pe codul vechi si pedeapsa e mai usoara pe codul nou, judecatorul va aplica pedeapsa dupa codul nou care, astfel, retroactiveaza. Logic, daca fapta nu mai este sanctionata de noul cod (dezincriminare), inculpatul va fi achitat;
– pentru hotarari definitive si pedepse neexecutate complet: numai daca pedeapsa aplicata de judecator sub codul vechi e mai aspra ca maximul pedepsei legale din noul cod, atunci pedeapsa aplicata se reduce la acest maxim, iar daca aceasta pedeapsa a fost executata, condamnatul va fi pus in libertate; daca fapta este dezincriminata, condamnatul va fi eliberat imediat. Pentru aceste doua chestiuni se vor demara proceduri din oficiu; maxim 200 detinuti vor fi pusi in libertate in primele zile ale lunii februarie 2014;
– pentru hotarari definitive si pedepse executate in intregime: noul cod penal mai favorabil nu are incidenta.

2. Situatii cu privire la alte institutii juridice:
– pentru stabilirea pedepselor in caz de infractiune continuata: codul nou este mai favorabil (3 ani spor, fata de 5 ani spor pe codul vechi)
– pentru stabilirea pedepselor in caz de concurs si recidiva: codul penal vechi este mai favorabil (sporul este facultativ, pe cand pe noul cod sporul este obligatoriu); daca una singura este comisa sub legea noua, pedeapsa pentru concurs/recidiva se stabileste potrivit legii noi.
– pedepsele complementare si accesorii: se aplica legea in functie de care s-a stabilit pedeapsa principala;
– pentru circumstantele atenuante: cu privire la continut codul nou este mai favorabil (acum se introduce ca circumstanta acoperirea integrala a prejudiciului material), dar cu privire la efecte codul vechi este mai favorabil (pedepsele sunt mai reduse in urma retinerii circumstantelor ca in noul cod unde reducerea este de fixa de o treime);
– pentru circumstante agravante: cu privire la efecte, codul nou este mai favorabil (spor de 2 ani, fata de 5 ani pe vechiul cod);
– pentru renuntarea sau amanarea aplicarii pedepsei: codul nou este mai favorabil (aceste fiind masuri neprevazute in vechiul cod);
– pentru plangerea prealabila si impacare: este mai favorabil codul care le permite (de ex, codul nou – pentru furt, caci de acum se permite impacarea)
– pentru suspendarea executarii sub supraveghere a pedepsei: cu privire la conditiile de aplicare vechiul cod este mai favorabil (se aplica pentru pedepse pana la 4 ani, fata de 3 ani sub noul cod); pentru termenul de incercare legea veche este mai favorabila (2-4 ani, fata de 2-5 ani sub noul cod)
– pentru liberare conditionata: cu privire la conditiile de aplicare, codul vechi este mai favorabil (cel nou introduce conditia indeplinirii integrale a obligatiilor civile)
– cu privire la prescriptia raspunderii penale si prescriptia executarii pedepsei: termenele sunt identice;
– pentru reabilitarea de drept: pentru pedepsei suspendata cub supraveghere codul vechi este mai favorabil (reabilitarea intervine la momentul expirarii termenului de incercare); pentru reabilitarea judecatoreasca codul nou este mai favorabil (termenele sunt mai mici).

3. Concluzie

Pare simplu sa se stabileasca  care e legea mai favorabila cand te referi la pedepse (regulile sunt cuprinse in art. 3-7 Cpen si art. 3-22 din Legea 187/2012). Cand e vorba de alte institutii incidente in cursul procesului sau ulterior procesului solutionat definitiv, lucrurile se complica: doctrina veche (Dongoroz si sustinuta decizia 8/2008 a ICCJ-Sectii Unite si de decizia 1483/2011 a CCR) spune ca odata aleasa legea penala aceasta se aplica in mod global, pentru toate institutiile incidente. Doctrina noua (Streteanu, Hotca si conforma cu orientarile moderne din alte tari) arata ca prin lege penala mai favorabila se intelege nu legea in ansamblul ei, ci dispozitiile legale cuprinse in acel act normativ, incidente pentru fiecare instituţie de drept penal autonoma dupa cum fiecare norma este mai favorabile. CSM a imbratisat cea de-a doua orientare si a propus ministrului modificarea Legii 187/2012.

VII. Noua legislatie penala – aplicarea legii procesuale penale in timp

Legea 255/2013 acopera toate ipotezele. Regula este ca legea procesuala penala noua se aplica de la data intrarii ei in vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare.

Valabilitate acte: daca actele procedurale (de ex, audieri, interceptari etc) au fost intocmite conform codului vechi, ele raman valabile chiar daca in codul nou sunt prevazute alte conditii. Dupa aparitia noului cod, incetarea, revocarea, reluarea, modificarea, prelungirea lor se va face potrivit legii noi.

Nulitate acte: neregulile cu privire la actele indeplinite sub vechiul cod pot fi invocate numai in conditiile noului cod.

Competenta organului up: Daca a fost sesizat legal organul de urmarire penala sub codul vechi, acesta ramane competent sa solutioneze cauza chiar daca noul cod stabileste o alta competenta, insa instanta ce va trebui sesizata este cea desemnata de noua lege.

Competenta instantei: Daca a fost sesizata prima instanta sub codul vechi, deosebim: a. cand nu s-a inceput cercetarea judecatoreasca, se trimite la instanta aratata de noul cod; b. cand s-a inceput cercetarea judecatoreasca, cauza ramane la instanta de sub codul vechi, dar judecata se desfasoara dupa regulile din noul cod.

Cai de atac:
– daca procesul a inceput sub vechiul cod si sentinta se pronunta dupa aparitia noului cod, ea este supusa caii de atac, termenului si conditiilor de exercitare din noua lege;
– daca sentinta s-a pronuntat sub vechiul cod si inca nu a expirat termenul de apel/recurs se poate ataca doar cu apel potrivit noii legi; recursul declarat devine apel;
– daca apelul/recursul a fost deja declarat la data aparitiei noului cod, el ramane ca apel la instanta sesizata deja, dar care pentru judecata va aplica noul cod;
– daca s-a dat solutia in apel, inca nu a expirat termenul de recurs sub vechiul cod si a aparut noul cod, atunci solutia din apel e definitiva si eventualul recurs declarat se va considera recurs in casatie;
– recursul inceput sub vechea legea ramane in continuare sa fie judecat de acea instanta si dupa regulile de recurs din vechiul cod;
– recursul in casatie din noul cod nu poate fi exercitat cu privire la hotararile ramase definitive sub vechiul cod.

Netrimitere in judecata: solutiile de netrimitere in judecata ale procurorului date sub vechiul cod: daca a fost sesizata instanta si apoi a aparut codul nou, va ramane la acea instanta si se va solutiona dupa vechiul cod; daca la aparitia noului cod termenul de formulare a plangerii nu expirase, plangerea revine judecatorului de camera preliminara care o va solutiona potrivit noului cod;

Masurile preventive:
– daca s-au formulat cereri sau propuneri cu privire la ele in cursul urmaririi penale, si la momentul solutionarii lor de prima instanta a aparut noul cod, ele se trimit la judecatorul de drepturi si libertati dupa noua lege; daca dosarul e in faza de recurs, ramane la acea instanta si se solutioneaza dupa vechiul cod;
– daca au fost luate sub vechiul cod si la data aparitiei noului cod sunt in curs de executare, ele continua pana la expirare; prelungirea revocarea, inlocuirea lor ulterioara se va dispune dupa noul cod.

 Sursa:   Judecator dr. Cristi Danilet

http://cristidanilet.wordpress.com