Succesiunile in Noul Cod civil

Noul Cod civil (Legea 287/2009) a intrat in vigoare, potrivit Legii 71/2011 pentru punerea in aplicare a Codului civil, de la 1 octombrie, iar efectele aplicarii acestuia vor fi deosebit de complexe, existand atat modificari si completari aduse legislatiei deja existente, cat si institutii fundamental noi. Va prezentam prevederile Noului Cod civil in materia transmisiunii mostenirii si a nedemnitatii succesorale.

Transmisiunea mostenirii este reglementata in Noul Codul civil la art. 1100-1134. Cel chemat la mostenire in temeiul legii sau al vointei defunctului poate accepta mostenirea sau poate renunta la ea, intr-un anumit termen, denumit de legiuitor termen de optiune succesorala.

Termenul de optiune succesorala este de un an de la deschiderea mostenirii.

In anumite situatii expres reglementate de Cod, termenul de un an curge:

– de la data nasterii celui chemat la mostenire, daca nasterea s-a produs dupa deschiderea mostenirii;
– de la data inregistrarii mortii in registrul de stare civila, daca inregistrarea se face in temeiul unei hotarari judecatoresti de declarare a mortii celui care lasa mostenirea, cu exceptia cazului in care succesibilul a cunoscut faptul mortii sau hotararea de declarare a mortii la o data anterioara, caz in care termenul curge de la aceasta din urma data;
– de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatul sau, daca testamentul cuprinzand acest legat este descoperit dupa deschiderea mostenirii;
– de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatura de rudenie pe care se intemeiaza vocatia sa la mostenire, daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii.

Mostenitorii celui care a decedat fara sa-si fi exercitat dreptul de optiune succesorala il exercita separat, fiecare pentru partea sa, in termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor.

Acceptarea mostenirii

Nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine. Creditorii succesibilului pot accepta mostenirea, pe cale oblica, in limita indestularii creantei lor.

Acceptarea poate fi:

– expresa, prin inscris autentic sau sub semnatura privata;
– tacita, cand succesibilul face un act sau un fapt pe care nu ar putea sa-l faca decat in calitate de mostenitor (acte de dispozitie, administrare definitiva ori folosinta a unor bunuri din mostenire).

Acceptarea mostenirii opereaza sub beneficiu de inventar, ceea ce presupune ca nu se va face o confuziune de patrimonii intre cel al persoanei decedate si cel al succesorului sau, mostenitorii legali si cei testamentari raspunzand pentru datoriile si sarcinile succesiunii doar cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia.

Succesibilii, creditorii mostenirii si orice persoana interesata pot solicita notarului competent sa dispuna efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, intocmindu-se un proces-verbal de inventariere; ca exceptie de la caracterul voluntar al actului de optiune, succesibilul care, cu rea-credinta, a ascuns sau a sustras bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului sau reductiunii este considerat ca a acceptat mostenirea, chiar daca anterior renuntase la ea.

Renuntarea la mostenire

Renuntarea la mostenire nu se presupune, ci trebuie facuta in forma autentica la orice notar public sau, dupa caz, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, cu exceptia cazului in care, indeplinind conditiile prevazute de lege pentru a putea mosteni, succesibilul nu accepta mostenirea in termenul de un an, respectiv in termenul mai scurt stabilit de instanta, desi cunostea deschiderea mostenirii ca urmare a citarii sale de catre notarul public.

Renuntatorul poate revoca renuntarea in tot cursul termenului de optiune, cu conditia ca mostenirea sa nu fi fost deja acceptata de alti succesibili care au vocatie la partea ce i-ar reveni.

Sezina

Sezina confera mostenitorilor sezinari – sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati – pe langa stapanirea de fapt asupra patrimoniului succesoral si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si actiunile defunctului.

Mostenitorii nesezinari dobandesc sezina prin eliberarea certificatului de mostenitor.

Legatarii universali si legatarii cu titlu universal dobandesc sezina fie de fapt, prin solicitarea adresata celor care au intrat in stapanirea mostenirii, fie prin eliberarea certificatului de mostenitor.

Petitia de ereditate

Petitia de ereditate reprezinta actiunea prin care mostenitorul cu vocatie universala sau cu titlu universal solicita recunoasterea calitatii sale de mostenitor si obligarea la restituirea bunurilor succesorale a persoanei care, pretinzandu-se de asemenea mostenitor, detine aceste bunuri sau unele dintre ele in aceasta calitate.

Detinatorul fara titlu al bunurilor succesorale este obligat la restituire, fiind aplicabile prevederile vizand restituirea prestatiilor (art. 1635-1649); actele de conservare si actele de administrare, in masura in care profita mostenitorului, sunt valabile; actele de dispozitie cu titlu oneros incheiate intre detinatorul fara titlu al bunurilor succesorale si tertii dobanditori de buna-credinta se mentin, fiind aplicabile regulile din materia cartii funciare.

Certificatul de mostenitor

Certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecaruia.

Certificatul se elibereaza de catre notarul public si cuprinde constatari referitoare la patrimoniul succesoral, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum si alte mentiuni prevazute de lege. Cei care se considera vatamati in drepturile lor prin eliberarea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii.

Nedemnitatea succesorala

Institutie regasita si in Codul civil vechi, reglementata in Noul Codul civil la art. 958-961, existand multe elemente de noutate, nedemnitatea succesorala este o sanctiune civila care consta in inlaturarea nedemnului atat de la mostenirea legala, cat si de la cea testamentara.

Nedemnitatea de drept
Este de drept nedemna de a mosteni:

– persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea;
– persoana condamnata penal pentru savarsirea, inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului.

Nedemnitatea de drept poate fi constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu de catre instanta de judecata ori de catre notarul public, pe baza hotararii judecatoresti din care rezulta nedemnitatea.

Nedemnitatea judiciara
Poate fi declarata nedemna de a mosteni:

– persoana condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie, impotriva celui care lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta, fizica sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
– persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
– persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul.

Orice succesibil poate cere instantei judecatoresti sa declare nedemnitatea in termen de un an de la data deschiderii mostenirii, sub sanctiunea decaderii

Efectele nedemnitatii

– nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea legala, cat si de la cea testamentara;
– posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerata posesie de rea-credinta;
– actele de conservare, precum si actele de administrare, in masura in care profita mostenitorilor, incheiate intre nedemn si terti, sunt valabile;
– se mentin actele de dispozitie cu titlu oneros incheiate intre nedemn si tertii dobanditori de bunacredinta, regulile din materia cartii funciare fiind insa aplicabile;
– venirea la succesiune a reprezentantilor este posibila daca persoana reprezentata este nedemna, chiar daca nedemnul se afla in viata la data deschiderii mostenirii si chiar daca renunta la mostenire;
– reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a fost dezmostenit.

Inlaturarea efectelor nedemnitatii

– efectele nedemnitatii de drept sau judiciare pot fi inlaturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea;
– efectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenita dupa condamnare, gratiere sau prin prescriptia executarii pedepsei penale.

Sursa: CSM

Noul Cod civil
Prima abordare integrala

• explicarea noilor reglementari
• corelarea vechii reglementari cu cea noua
• integrarea normelor de punere in aplicare
• valorificarea doctrinei si jurisprudentei anterioare

–