Codul de procedura civila. Incalcarea art. 6 CEDO

Codul de procedura civila. Incalcarea principiului contradictorialitatii si a principiului dreptului la aparare din perspectiva art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului

Legislatie relevanta
Cod procedura civila, art.129
Conventia europeana a drepturilor omului, art.6

Rezumat
Omisiunea instantei de a acorda recurentei cuvantul asupra aspectului privind prescrierea dreptului material la actiune reprezinta o incalcare atat a principiului contradictorialitatii, cat si a principiului dreptului la aparare.

Identificarea deciziei
Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a civila
Decizia comerciala nr. 1270 din 13 septembrie 2011

Decizia in extras
Prin contestatia formulata in dosarul nr.25409/3/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VII-a Comerciala la data de 20.10.2010 creditoarea SC M.S. SRL a solicitat inscrierea la masa credala privind pe debitoarea SC M.M.P. SRL, cu suma de 1540 lei euro si contravaloarea TVA-ului.
In sustinerea contestatiei s-a aratat ca in mod nelegal a fost inlaturata de catre administratorul judiciar de la masa credala creanta creditorului, intrucat creanta prezinta un caracter cert, lichid si exigibil si este probata prin avizul de insotire a marfii cu nr.8851729/21.12.2006 ce a fost semnat de catre reprezentantul debitoarei si atesta faptul ca au fost livrate debitoarei produse in valoare de 1540 euro si TVA.

S-a mai precizat ca nu are relevanta faptul ca nu exista factura, intrucat textul de lege nu conditioneaza certitudinea creantei de existenta facturii.

In drept au fost invocate prev. art.61, 62 si 73 din Legea nr.85/2006.

Prin sentinta comerciala nr.961/11.02.2011 Tribunalul Bucuresti Sectia a VII-a Comerciala a respins ca neintemeiata contestatia creditoarei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006 pentru a fi admisibila si a fi admisa la masa credala o creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila. Creanta este certa atunci cand existenta ei rezulta din chiar inscrisul constatator al creantei, conform art.379 alin.3 C.pr.civ., deci cand existenta creantei este neindoielnica. Creanta este lichida atunci cand cuantumul acesteia este determinat prin inscrisul care o constata sau, cel putin, este determinabil prin inscrisul respectiv sau prin alte inscrisuri ce emana, sunt recunoscute sau, dupa caz, sunt opozabile debitorului, conform art.379 alin.4 C.pr.civ. Creanta este exigibila (scadenta) daca termenul prevazut in favoarea ori si in favoarea debitorului s-a implinit ori, in conditiile legii – art.263 si art.382 C.pr.civ. – debitorul este decazut din beneficiul termenului.

Analizand inscrisul in baza caruia creditorul si-a intemeiat creanta se constata ca aceasta dateaza din 21.12.2006, fiind implinit asadar pentru dreptul material la actiune termenul legal de prescriptie de 3 ani de zile. Totodata, din actele dosarului nu reiese ca ar fi intervenit vreo cauza de modificare a cursului prescriptiei, de exemplu prin efectuarea vreunei plati partiale de catre debitoare.

Apreciind asadar ca prin prisma prescriptiei creanta nu mai prezinta caracter cert nefiind indeplinite astfel cerintele prev. de art.3 pct.6 din Legea insolventei, instanta constata ca masura inlaturarii de la masa credala a creantei creditorului este intemeiata.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs, legal timbrat, creditoarea SC M.S. SRL, solicitand admiterea acestuia, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare.

In motivarea recursului s-au invocat urmatoarele critici:

Sentinta atacata a fost data cu incalcarea dispozitiilor legale, intrucat nu a fost nu a fost pusa in discutia aparatorului recurentei exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si nu s-a comunicat ca s-ar fi ridicat o asemenea exceptie, desi in raport de prevederile art.20 din Constitutia Romaniei si art.6 par.1 din CEDO se impunea punerea in discutie a acestei exceptii, caz in care recurenta ar fi solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri pentru a arata ca s-a intrerupt termenul de prescriptie.

A mai aratat recurenta ca instanta a incalcat atat principiul contradictorialitatii, cat si principiul dreptului la aparare si ca cerinta art.6 pct.l din CEDO trebuie inteleasa in sensul de a se asigura respectarea principiului contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare.

A mai sustinut recurenta ca pe fond prescriptia a fost intrerupta potrivit prevederilor art.16 lit.b din Decretul nr.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, prin formularea unei cereri de chemare in judecata la data de 10.12.2009, ce a format obiectul dosarului nr.17059/30212009 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti si ca la data de 23.03.2010 a depus declaratie de creanta impotriva aceleiasi debitoare in dosarul nr.13145/312009, dosar ce s-a conexat ulterior la dosarul nr.25409/3/2009.

A concluzionat recurenta ca termenul de prescriptie urma a expira la data de 31.12.2009 daca nu ar fi introdus cererea de chemare in judecata ce a format obiectul dosarului nr.17059/302/2009 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.

In drept, recurenta a invocat prevederile art.3041 C.pr.civ.
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca recursul este fondat, urmand a fi admis pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare.

Prin contestatia la tabelul definitiv de creante al debitoarei SC M.M.P. SRL formulata in dosarul nr.25409/3/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VII-a Comerciala la data de 20.10.2010, creditoarea SC M.S. SRL a solicitat inscrierea la masa credala cu suma de 1540 lei euro si contravaloarea TVA-ului.

Conform consemnarilor din cuprinsul incheierii de amanare a pronuntarii hotararii din data de 04.02.2011, instanta a acordat cuvantul partilor prezente pe contestatia formulata de creditoare.

Prin dispozitivul sentintei comerciale atacate cu prezentul recurs judecatorul sindic a dispus respingerea ca neintemeiata a contestatiei, iar in considerente a retinut prescrierea dreptului material la actiune cu privire la creanta intemeiata pe avizul de insotire a marfii nr.8851729/21.12.2006.

Asadar, judecatorul sindic s-a pronuntat asupra exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune cu privire la creanta invocata fara sa puna in discutia partilor acest aspect.

Procedand in aceasta maniera si omitand sa acorde recurentei cuvantul asupra aspectului privind prescrierea dreptului material la actiune judecatorul sindic a incalcat atat principiul contradictorialitatii, cat si principiul dreptului la aparare.

Astfel, contradictorialitatea ingaduie partilor sa participe in mod egal la prezentarea, argumentarea si dovedirea drepturilor lor in cursul desfasurarii procesului, sa discute si sa combata sustinerile facute de fiecare dintre ele si sa-si exprime opinia asupra initiativelor instantei in scopul stabilirii adevarului si al pronuntarii unei hotarari legale si temeinice.

Pe de alta parte, dreptul la un proces echitabil inseamna si posibilitatea rezonabila a oricarei parti de a expune cauza sa instantei de judecata, in conditii care sa nu o dezavantajeze fata de partea adversa, ceea ce se realizeaza prin asigurarea dreptului sau la aparare.

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia civila si de proprietate intelectuala s-a pronuntat in sensul ca nerespectarea principiului contradictorialitatii, principiu care asigura si dreptul la aparare, este sanctionata cu nulitatea hotararii, intrucat pentru asigurarea unui proces echitabil instanta este obligata sa respecte si sa aplice principiul contradictorialitatii, cat si a dreptului la aparare, iar potrivit art.129 alin.(1) C.pr.civ. judecatorul are indatorirea sa faca respectate si sa respecte el insusi principiul contradictorialitatii si celelalte principii ale dreptului civil (Decizia 2508/2007).

In acelasi sens, in jurisprudenta CEDO s-a stabilit ca “Dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6.1 din Conventie, include printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Hotararea Artico impotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real “ascultate”, adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art.6 implica mai ales in sarcina “instantei” obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta” (Hot. din 28.04.2005 cauza Albina c.Romaniei).

Pentru toate aceste considerente, in temeiul art.312, art.304 pct.5 si 3041 C.pr.civ., recursul a fost admis, iar hotararea a fost casata, urmand ca in etapa rejudecarii prima instanta sa aiba in vedere, potrivit dispozitiilor art.315 Cod procedura civila, toate celelalte aspecte sesizate de catre recurenta si care, avand caracter subsecvent, nu au mai fost analizate in acest recurs.

Sursa: portaljust.ro